14 mai. 2020
Deşi glucoza este principala sursă de combustibil pentru creier, consumul de zahăr nu este necesar pentru a asigura funcţionarea adecvată a acestui organ şi îmbunătăţirea performanţei mintale. Află mai multe informaţii interesante în acest articol!
Până de curând, multe persoane credeau în mod greşit faptul că zahărul creşte performanţa mintală. Însă cele mai noi studii în domeniu nu sunt de acord cu această afirmaţie. În prezent, oamenii de ştiinţă ştiu că organismul are mecanisme foarte eficiente pentru a furniza glucoză creierului, chiar şi fără a consuma zahăr.
Creierul se bazează pe un aport continuu de glucoză din fluxul sanguin pentru a-şi îndeplini corect funcţiile. Prin urmare, acesta concurează cu restul organelor pentru aportul de glucoză atunci când nivelul acesteia în organism scade. Dacă se întâmplă acest lucru, intră în acţiune următoarele mecanisme:
În primul rând, glucoza este extrasă din sânge.
În al doilea rând, cantitatea de glucoză pe care o primesc restul celulelor din corp este redusă.
În plus, dacă nivelul de glucoză din sânge scade din cauza aportului alimentar scăzut, organismul are şi alte modalităţi de a obţine acest nutrient. Principalul mecanism în această situaţie este gluconeogeneza. Aceasta constă în sintetizarea glucozei din proteine şi acizi graşi. În general, acesta este un mecanism eficient care permite organismului să menţină constant nivelul de zahăr din sânge în condiţii de post sau atunci când o persoană nu consumă suficienţi carbohidraţi.
Până de curând, multe persoane credeau în mod greşit faptul că zahărul creşte performanţa mintală. Însă cele mai noi studii în domeniu nu sunt de acord cu această afirmaţie. În prezent, oamenii de ştiinţă ştiu că organismul are mecanisme foarte eficiente pentru a furniza glucoză creierului, chiar şi fără a consuma zahăr.
Creierul se bazează pe un aport continuu de glucoză din fluxul sanguin pentru a-şi îndeplini corect funcţiile. Prin urmare, acesta concurează cu restul organelor pentru aportul de glucoză atunci când nivelul acesteia în organism scade. Dacă se întâmplă acest lucru, intră în acţiune următoarele mecanisme:
În primul rând, glucoza este extrasă din sânge.
În al doilea rând, cantitatea de glucoză pe care o primesc restul celulelor din corp este redusă.
În plus, dacă nivelul de glucoză din sânge scade din cauza aportului alimentar scăzut, organismul are şi alte modalităţi de a obţine acest nutrient. Principalul mecanism în această situaţie este gluconeogeneza. Aceasta constă în sintetizarea glucozei din proteine şi acizi graşi. În general, acesta este un mecanism eficient care permite organismului să menţină constant nivelul de zahăr din sânge în condiţii de post sau atunci când o persoană nu consumă suficienţi carbohidraţi.
Zahărul creşte performanţa mintală? Adevăr sau mit?
Unele studii ştiinţifice asociază administrarea de zahăr cu o îmbunătăţire a memoriei pe termen scurt. Această administrare constă, de obicei, în consumul unei băuturi zaharoase, iar rezultatele arată că acţiunile mintale intense răspund bine la administrarea de glucoză.
Până de curând, experţii susţineau faptul că creierul funcţionează optim cu 25 de grame de glucoză care circulă în fluxul sanguin, ceea ce reprezintă aproximativ cantitatea de zahăr conţinută de o banană. Însă ultimele descoperiri arată faptul că persoanele cu o toleranţă mai bună la glucoză au rezultate mai bune în ceea ce priveşte capacitatea de memorare chiar şi la doze mai mici.
Această situaţie este esenţială în cazul persoanelor cu diabet zaharat, care dezvoltă rezistenţă la insulină, corpul lor pierzându-şi capacitatea de a procesa corect zahărul. Prin urmare, organismul are mecanisme foarte eficiente de a obţine glucoză din proteine şi acizi graşi pentru a menţine constant nivelul de zahăr din sânge. În acest fel, creierul primeşte cantitatea corectă de glucoză, asigurând performanţe mintale ridicate.
În plus, studiile au arătat că hidratarea joacă un rol important în sporirea performanţei cognitive. Prin urmare, un individ care este chiar şi puţin deshidratat va obţine scoruri mai mici la testele legate de memorie, concentrare, atenţie, etc.
Zahărul rafinat: mai rău decât carbohidraţii complecşi?
Anumiţi cercetători susţin că aportul de zahăr rafinat are drept rezultat o pierdere de memorie pe termen scurt. De asemenea, studiile au arătat că aportul de zahăr poate duce uneori chiar la afectare cognitivă şi la dezvoltarea unor boli complexe.
În plus, incidenţa afecţiunii ADHD este mai mare la adolescenţii cu o dietă bogată în grăsimi saturate şi zaharuri rafinate, în comparaţie cu cei care urmează diete mai sănătoase.
Alimente care cresc performanţele mintale.
Deşi zahărul simplu poate afecta negativ funcţiile cognitive, există alţi nutrienţi care pot îmbunătăţi funcţia cerebrală. Un exemplu este cafeina consumată cu moderaţie, care serveşte ca stimulent natural şi ajută la menţinerea sănătăţii creierului.
De asemenea, nitriţii prezenţi în alimente precum sfecla cresc vasodilataţia şi, prin urmare, fluxul de sânge către creier. Astfel, la creier ajunge o cantitate mai mare de nutrienţi benefici, iar performanţa cognitivă este îmbunătăţită.
De asemenea, unele vitamine, cum ar fi vitamina C, pot avea efecte pozitive asupra performanţei mintale şi sănătăţii generale. Aceste vitamine pot ajuta la prevenirea deteriorării cognitive, precum cea observată la pacienţii cu maladia Alzheimer.
Aşadar, zahărul creşte performanţa mintală?
Glucoza este principala sursă de combustibil pentru creier. Cu toate acestea, consumul de alimente zaharoase nu este necesar pentru a asigura funcţionarea corectă a creierului. Organismul are mecanisme foarte eficiente care asigură un aport suficient de glucoză către creier, astfel încât toate funcţiile acestuia să fie efectuate în mod corespunzător.
De fapt, consumul de zahăr simplu poate duce la o realizare defectuoasă a funcţiilor cognitive şi la dezvoltarea bolilor complexe. Aşadar, dacă vrei să îţi îmbunătăţeşti performanţa mintală şi funcţia cerebrală, cel mai bine este să serveşti o masă sănătoasă, echilibrată. În plus, dacă ai nevoie de un impuls rapid, poţi mânca alimente bogate în vitamina C şi nitriţi, de exemplu.
Sursa:https://dozadesanatate.ro/zaharul-creste-performanta-mintala-adevar-sau-mit/
Unele studii ştiinţifice asociază administrarea de zahăr cu o îmbunătăţire a memoriei pe termen scurt. Această administrare constă, de obicei, în consumul unei băuturi zaharoase, iar rezultatele arată că acţiunile mintale intense răspund bine la administrarea de glucoză.
Până de curând, experţii susţineau faptul că creierul funcţionează optim cu 25 de grame de glucoză care circulă în fluxul sanguin, ceea ce reprezintă aproximativ cantitatea de zahăr conţinută de o banană. Însă ultimele descoperiri arată faptul că persoanele cu o toleranţă mai bună la glucoză au rezultate mai bune în ceea ce priveşte capacitatea de memorare chiar şi la doze mai mici.
Această situaţie este esenţială în cazul persoanelor cu diabet zaharat, care dezvoltă rezistenţă la insulină, corpul lor pierzându-şi capacitatea de a procesa corect zahărul. Prin urmare, organismul are mecanisme foarte eficiente de a obţine glucoză din proteine şi acizi graşi pentru a menţine constant nivelul de zahăr din sânge. În acest fel, creierul primeşte cantitatea corectă de glucoză, asigurând performanţe mintale ridicate.
În plus, studiile au arătat că hidratarea joacă un rol important în sporirea performanţei cognitive. Prin urmare, un individ care este chiar şi puţin deshidratat va obţine scoruri mai mici la testele legate de memorie, concentrare, atenţie, etc.
Zahărul rafinat: mai rău decât carbohidraţii complecşi?
Anumiţi cercetători susţin că aportul de zahăr rafinat are drept rezultat o pierdere de memorie pe termen scurt. De asemenea, studiile au arătat că aportul de zahăr poate duce uneori chiar la afectare cognitivă şi la dezvoltarea unor boli complexe.
În plus, incidenţa afecţiunii ADHD este mai mare la adolescenţii cu o dietă bogată în grăsimi saturate şi zaharuri rafinate, în comparaţie cu cei care urmează diete mai sănătoase.
Alimente care cresc performanţele mintale.
Deşi zahărul simplu poate afecta negativ funcţiile cognitive, există alţi nutrienţi care pot îmbunătăţi funcţia cerebrală. Un exemplu este cafeina consumată cu moderaţie, care serveşte ca stimulent natural şi ajută la menţinerea sănătăţii creierului.
De asemenea, nitriţii prezenţi în alimente precum sfecla cresc vasodilataţia şi, prin urmare, fluxul de sânge către creier. Astfel, la creier ajunge o cantitate mai mare de nutrienţi benefici, iar performanţa cognitivă este îmbunătăţită.
De asemenea, unele vitamine, cum ar fi vitamina C, pot avea efecte pozitive asupra performanţei mintale şi sănătăţii generale. Aceste vitamine pot ajuta la prevenirea deteriorării cognitive, precum cea observată la pacienţii cu maladia Alzheimer.
Aşadar, zahărul creşte performanţa mintală?
Glucoza este principala sursă de combustibil pentru creier. Cu toate acestea, consumul de alimente zaharoase nu este necesar pentru a asigura funcţionarea corectă a creierului. Organismul are mecanisme foarte eficiente care asigură un aport suficient de glucoză către creier, astfel încât toate funcţiile acestuia să fie efectuate în mod corespunzător.
De fapt, consumul de zahăr simplu poate duce la o realizare defectuoasă a funcţiilor cognitive şi la dezvoltarea bolilor complexe. Aşadar, dacă vrei să îţi îmbunătăţeşti performanţa mintală şi funcţia cerebrală, cel mai bine este să serveşti o masă sănătoasă, echilibrată. În plus, dacă ai nevoie de un impuls rapid, poţi mânca alimente bogate în vitamina C şi nitriţi, de exemplu.
Sursa:https://dozadesanatate.ro/zaharul-creste-performanta-mintala-adevar-sau-mit/
Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării pe site, acceptaţi folosirea acestora!